U vinu i Cirò
A Cirò u vinu è luci, memoria e identità: na presenza viva ca nasci tra u rispiru du mari Ionio, a pacenzia da terra e a continuità di famigghi ca custodiscinu a viti.
Memoria, radìci e storia ‘nsemi
Cirò era cchiù d’un locu: nu ritmu di staggiuni, viti e travagghiu pazienti. Tra petra e luci, i famigghi custudìanu nomi e cunti, passati di casa ‘n casa.
I De Bartolo fìciru na scelta forti: lassari a terra canusciuta e passari l’Atlanticu cu memoria, identità e spiranza.
Ô Brasili, u cugnomu fici radìci novi. Cambiàru lingua e travagghiu, ma a famigghia ristau: nu filu tisu tra origini e futuru.
A Cirò u vinu è luci, memoria e identità: na presenza viva ca nasci tra u rispiru du mari Ionio, a pacenzia da terra e a continuità di famigghi ca custodiscinu a viti.
Cullini assulati, venti salmastri e luci calabbrisa dannu ô vinu i Cirò prufunnità, caluri e n’eleganza antica.
Ogni vinnigna trasforma u paisaggiu in cultura, accoglienza e cuntu: nu vinu sinceru, forti e prufunnamenti ligatu ô territoriu.